↑ TOP
Before attempting to propose a city gate solution the authors deemed it necessary to define what a city limit is in the chaotic context of out of control suburban growth. For the given location the best solution proved to be the garden city type limit, namely a green belt. As the city already has a natural border to the west, Olt River, the authors proposed a linear green space to unify all green spaces around Slatina. A positive limit is thus created, becoming a linear park around the city, bordering it and generating leisure spaces while at the same time helping to clean its air and trapping suspended particles. The green belt thus created can house localized sporting and leisure activities, such as sport fields areas, playgrounds, fishing spots, activities that require a larger area, swimming, rowing, and even the ones that span its entire surface, jogging, cycling, trekking, ski font. The creation of such an urban park improves the quality of life, creates activity notes, increases land value, protects the city against wind, pollution and acts as its green lung.
The concept is based on a reinterpretation of Slatina’s limits, suggested by the natural border that is Olt River and its bridge, effectively acting as the region’s gate. By continuing the natural limit and synthetizing the essence of the bridge as a gate the authors propose a harmonious conjunction of natural context and historical cultural identity. The two gates reach an antithetic balance, one being an addition to a natural element, the bridge, while the other is materialized through the subtraction from one, the green belt.
The three section repetition emphasizes the journey as opposed to the limit, while by coating the entire structure in greenery its integration in the surrounding environment is achieved and a permanent renewal of urban identity is suggested. The use of a mixture of ivy (Hedera Helix) and Canadian ivy (parthenocissus quinquefolia) accentuates the tunnel concept of the bridge as a connection device, transporting the traveller to a different world. During the winters, the unveiling of the metal structure allows for an annual throwback the bridge’s iconic imagery.
Poarta Slatina. Înainte de a putea propune o poarta autorii au simtit nevoia abordarii problematicii limitei urbane in contextul greu de definit al dezvoltarilor urbane haotice a noilor suburbii. Pentru locatia studiata s-a dovedit ca cea mai buna varianta de a crea o limita este cea a orasului gradina, respectiv o centura verde. Municipiul fiind deja delimitat catre vest de o bariera naturala, râul Olt, autorii au propus un spatiu verde liniar care uneste zonele verzi din jurul Slatinei. Se genereaza o limita pozitiva ce devine un parc liniar în jurul orasului, delimitând-l si generând spatii de agrement si recreere, jucând în acelasi timp rolul de bariera verde care ajuta la curatarea aerului. . Centura astfel creata poate adaposti atât activitati sportive si de recreere localizate, spre exemplu zonele cu terenuri sportive, de joaca, pescuit, cât si activitati ce ocupa o zona mai larga decât aceasta, respectiv înot sau canotaj, si chiar activitati ce se întind pe întreaga sa suprafata, cum ar fi jogging, ciclism, treking, ski font. Crearea unui asemenea element verde îmbunatateste calitatea vietii urbane, creeaza nuclee de activitate, creste valoarea terenurilor învecinate, protejeaza orasul de vânt, poluare si reprezinta un plamân verde al acestuia. Conceptul solutiei propuse reprezinta o reinterpretare a limitelor municipiului Slatina sugerata de limita naturala a râului Olt si poarta catre întreaga regiune reprezentata de podul peste acesta. Continuarea limitei naturale si sintetizarea esentei podului drept poarta reprezinta o îmbinare armonioasa a mediului natural si a identitatii cultural istorice a orasului. Cele doua porti se afla într-o situatie de echilibru antitetic una fiind o aditie unui element natural in vreme ce cealalta se materializeaza prin substractie dintr-un asemenea element. Repetitia celor trei tronsoane accentueaza parcursul în detrimentul limitei iar prin îmbracarea întregii structuri în vegetatie se realizeaza integrarea sa în mediul înconjurator si se sugereaza o permanenta reînnoire a identitatii urbane. Acoperind structura portii propuse cu o mixtura de iedera (Hedera Helix) si iedera canadiana (parthenocissus quinquefolia) se accentueaza conceptul de tunel al portii ca mijloc de legatura ce transpune calatorul într-o alta lume. Se obtine de asemenea, pe parcursul iernii, o întoarcere anuala la imaginea iconica a podului peste Olt când structura metalica a tunelului este redezvaluita trecatorului.
↑ TOP